Quiz: The Brain Test
Right-brained
Most right-brained people like you are flexible in many realms of their lives. Whether picking up on the nuances of musical concerto, appreciating the subtle details in a work of art, or seeing the world from a different perspective, right-brained people are creative, imaginative, and attuned to their surroundings.
People probably see your thinking process as boundless, and that might translate to your physical surroundings as well. Some people think of you as messier than others. It’s not that you’re disorganized, it’s just that you might use different systems to organize (by theme, by subject, by color). Straight alphabetization and rigidly ordered folders are not typical of right-brained behavior.
You are also more intuitive than many. When it comes to reading literature, you probably prefer creative writing or fiction over nonfiction. And when it comes to doing math, you might find you enjoy geometry more than other forms like algebra.
Am facut un test pe romoflorin.wordpress.com si am primit raspunsul de mai sus. In parte ar fi adevarat. Mai putin partea cu Matematica. Prietenii stiu de ce!
PS Daca as fi fost de stanga m-ar fi pus pe ganduri testul. 😉
De ce? Pentru ca in Evanghelii invitatia de a sedea la dreapta inseamna intrarea in ceruri. Pe cand la stanga…
Teologeanu 
Si daca sunt de „stanga” nu mai am sansa sa intru in cer?
Fara gluma, dar dupa cat de plina de convingeri de nestramutat (cu incredintare divina) subt pline adunarile (bisericiele) noastre eu cred ca sunt mai multi de „stanga” decat de „dreapta” (adica din cei flexibili). Cati dintre noi vor intra in imparatie, vom vedea acolo!!!
Victoria,
Om vedea 🙂
Eu nu stiu cum sunt cei de stanga. Ca asa mi-a iesit testul.
Ai dreptate cu capacitatea oamenilor de a accepta si altceva decat „asa cred eu, drept urmare asa este corect”
Eu sunt foarte interesata/pasionata de comportamentul uman si curioasa sa aflu de ce la acelasi stimul oamenii reactioneaza diferit. Si asta nu tine numai de temperament; mai ales ca in alt loc pe internet unde erau puse altfel de intrebari am iesit foarte de „dreapta”.
Ce am invatat este ca nasterea din nou nu schimba temperamentul ci in cel mai fericit caz doar o parte din trasaturile de caracter. Nu te nasti altruist sau zgarcit ci devii sau te schimbi dupa cum se schimba si convingerile noastre. Poate ca suna naiv ce spun dar nici eu nu sunt prea matura spiritual, asa ca sper sa ma intelegi, spuneam ca trasaturile de caracter sunt si ele impartite in schimbabile si neschimbabile iar ceva din creierul nostru se opune la schimbare. Asa suntem construiti cel putin asa spun cei care se ocupa de treburile astea si le cuantifica statistic. Sunt metode de corectare „a raspunsului paradoxal sau incorect la stimuli” si asa am ajuns la unde este nevoie de cunostinte ( sa nu crezi ca l-am eliminat pe Dumnezeu din procesul asta) pe langa credinta. Daca zic rau sunt gata sa ma indrept.
Daca ar fi sa fiu simplu, as spune ca a fi de dreapta sau de stanga, este ca si cum ai avea o masina cu volan pe dreapta sau pe stanga. Trebuie sa fii atenti ca se conduce putin diferit, mai ases in depasiri si asigurari. Caracterul este cel care dicteaza ce vei face tu cu masina ta, fie ea de dreapta sau de stanga. Ba se mai spune ca cei harnici de obicei intrec pe cei talentati. Asa ca Eu ma incred mult mai mult in caracterul unui om, decat in abilitatile lui. Omul poate fi extrem de dotat de Cel de sus, dar daca nu e nascut din nou, e plin de sine si e pe maini rele(spiritual vorbind), voi fugi cu atat mai tare de acel „talentat”. Poate face mult rau cu aptitudinile lui, tot la fel cum ar putea face bine, daca s-ar dedica lui Dumnezeu. (vezi exemplul ap. Pavel)
@Victoria,
tempetramentul, asa cum spui, si nu cred ca zici erezii, am invatat la scoala ca este in mare parte inascut. Cu alte cuvinte e aproape imposibil de schimbat. Cel putin eu asa am invatat. Si, trebuie sa recunoasc, ca am inca unele apucaturi pe care ma straduiesc sa le perfectionez, sau ca sa te citez „sa le corectez” desi, onest vorbind, imi dau de furca mai mult decat as dori.
Pe scurt, nu cred ca zici rau.
@Romoflorin,
Caracterul este totuna cu temperamentul? Ca despre caracter am auzit ca s-ar forma. Dar, cum spuneam si cu alte ocazii, cunostintele mele psihologice sunt vaste, dar sunt adanci de o schioapa. 😉
Caracterul nu este totuna cu temperamentul, in viziunea mea. Caracterul este partea omului, temperamentul este partea Domnului (cum ne-a creat El). Caracterul se poate schimba, temperamentul… cel mult inbunatati, poti sa il cunosti mai bine spre a il putea administra mai bine. Asta face parte din cunoasterea de sine.
* o paranteza, eu cred ca suntem mult mai complecsi decat spune temperamentul nostru, ne purtam intr’un fel in timp de pace, altfel sub stres, un fel pana la o varsta, altfel de la o varsta in colo. Suntem mult mai mult decat temperament.
Cred totusi ca slabiciunile temperamentale, nu sunt fatale si obligatorii. Adica prin credinta in Dumnezeu si Duhul Sfant se pot diminua simtitor, dupa cum si calitatile se pot ascuti.
Cat despre cunostinte, nu prea ai multe de inteles, astazi informatia este la degetul mic al fiecaruia (la propriu). Eu cred ca partea mai importanta tine de sinceritate si seriozitate, sau de caracter. Si banuiesc si tu stiai lucrurile astea 🙂
Temperamentul este cel cu care ne nastem. Caracterul este ceea ce construim pe trasaturile, aptitudinile sau inclinatiile inascute. Din cauza asta este atat de greu sa intelegem cum vine cu „nasterea din nou” (sau cel putin asa a fost penttru mine) pentru ca este un proces in timp si nu un pocnet din degete si se refera la caracter (cum sa devenim mai asemenea caracterului lui Isus). Sau dupa credinta fiecaruia la unii minunea transformarii se petrece mai rapid decat la altii.
Cum reactionam la stimuli din afara sau din launtrul nostru, ne face sa confundam ceea ce este inascut cu ceea ce este dobandit.
Dar ca sa nu ma lansez intr-o vorbarie nu neaparat interesanta pentru toata lumea, si de ce anume este importanta si obligatorie cunoasterea minimelor informatii in domeniu am avut in vedere cresterea copiilor vostri. Adultii tineri se pot feri de capcanele necunoasterii unor legi care opereaza in psihologie ca si in toate celelalte domenii. Pentru seniori este buna cunoasterea de sine dar felul cum au trecut prin viata pana la acea varsta si pagubele facute nu mai poat fi corectate decat de Dumnezeu. Felul cum s-au purtat cu copiii lor sau cu cei din jur au lasat urme de nevindecat sau cicatrici adanci (peste tot si la credinciosi si la ceilalti). De asta trebuie sa ne cunoastem pe noi si cum sa avem relatii sanatoase cu semenii nostri cu toate pildele si exemplele biblice care vorbesc despre exact acelasi lucru numai sa stii sa le traduci in termeni proprii comportamentului uman (ceea ce se si face in cele mai multe predici sau studii biblice- zic eu ca ar fi mai potrivit decat „interpretarea bibliei”)
🙂 adica sa evaluam cum am fost tratati in copilarie si sa nu repetam aceleasi greseli care ar putea produce frustrari copiilor nostri? Asta sa vad daca am reusit sa inteleg ce trebuie.
e bine uneori sa interpretam si Biblia, pentru ca vin unii si ne vand baliverne pe post de adevaruri absolute.