Am mers împreună cu o parte din tinerii de la biserică la concertul Decean de la Dalles. Am plecat mai devreme de acasă gândindu-mă că va fi mare înghesuială la concert. Când am ajuns, cu o jumătate de oră mai devreme, am găsit suficiente locuri. În cele din urmă s-au ocupat cam toate locurile. În prima parte nu prea am rezonat cu ei poate și din cauză că este prima dată când rezist la mai mult de două melodii ale lor. Tinerii păreau că le știu melodiile.
Apoi, în cea de-a doua parte, seara a fost salvată de mesajul adresat tinerilor participanți: Dragoste sau datorie. Interesantă abordare a temei, dinamic mesaj. Au mai cântat încă două – trei melodii mai vechi după care eu am plecat să admir City lights. Cât am stat eu n-au cântat „Lord, we lift up our hands”.
Am ceva mici probleme cu sonorizările la concertele astea. Băieții au senzația că nu se aud. Sau poate am eu auzul prea fin 🙂
Lasă un răspuns