Arhiva | aprilie, 2011

Alaturi de El si totusi departe

27 apr.

Luca 24:13-35

I. Istoria ucenicilor arată cum este viața fără Isus 13-24 (esp. 17b)

II. Istoria ucenicilor arată cum este viața alături de Isus. 25-32 (esp. 32)

III. Istoria ucenicilor ne arată cum este viața pentru Isus 33-35 (esp. 33)

Crestinul azi – 2

21 apr.

Revista Crestinul azi, numarul 2 contine o serie de articole despre importanta sărbătoare pentru care ne pregătim precum si alte informatii utile pentru cititorii sai. Dintre ele amintim cateva informatii legate de cel de-al 35-lea Congres care se va desfășura la Timișoara, dar și evenimente care au avut loc în ultima vreme în comunitatea baptistă locală și internațională.

La data când voi citiți aceste rânduri, abonații au deja revista „in box”.

Este unul dintre acele numere în care mi-aș fi dorit să aibă 36 de pagini și nu doar 24. O parte din articolele trimise nu au reușit să prindă spațiu și mi-a fost foarte greu să decid la ce să renunț (temporar).

Numărul de Paște a fost deja suplimentat la 28 de pagini.

Dacă doriți să vedeți

20 apr.

profilurile celor doi candidați la funcția de Președinte al Cultului, Dr. Otniel Ioan Bunaciu și Dr. Viorel Iuga o puteți face accesând aceste două linkuri.

Otniel Bunaciu

Viorel Iuga

Congresul Cultului Creștin Baptist va avea loc, anul acesta, la Timișoara și va fi găzduit de Biserica Betel din aceeași localitate în data de 19 – 20 mai. Cu aceasta ocazie vor fi lansate de către UBR două cărți. Despre acestea însă, la timpul lor.

Dacă nu doriți, nu-i nimic. 🙂

Am intalnit-o pe cea mai frumoasa femeie din lume

20 apr.

Este mamă și soție extraordinară. Dacă nu aș fi întâlnit-o în urmă cu câțiva ani nu știu ce aș fi fost azi. Și pentru că astăzi este ziua ei îi spun cât pot eu de frumos,

LA MULȚI ANI,

draga mea soție!

Text pentru Florii

17 apr.

Luca 19:41-44
Lacrimile lui Isus

I. Privilegii pierdute

II. Oportunităţi esuate

III. Suflete ratate

Un text pentru azi

16 apr.

Sfinţi în viaţă şi-n alertă
Coloseni 2:4-15

I. Progres spiritual 4-7
II. Vigilenţă spirituală 8-10
III. Identitate spirituală 11-15

Avanpremieră – Ai citit această carte?

14 apr.

Dacă nu ai apucat deja să citești încă o carte despre rugăciune scrisă de un autor român îți recomand să începi cu aceasta. Cartea a fost tipărită de Uniunea Baptistă prin 1994 și după câte știu, stocul a fost epuizat. Începând cu data de 15 mai însă, după ce a fost inclusă în planul editorial pe 2011, cartea poate fi găsită într-o haină nouă dar cu aceleași adevăruri care au rămas cel puțin la fel de actuale.

Revenind la planul editorial mai anunț cu acesată ocazi încă o carte care se află în acest moment în stadiul de editare. Dar, toate la vremea lor.

De Liviu Olah nu cred că mai trebuie să povestim multe, majoritatea evanghelicilor l-au ascultat și știu cât de înrădăcinat în Scriptură rămâne.

 

Pregătirea pentru Săptămâna Patimilor au început

13 apr.

Nu știu la voi, dar pe aici a început Săptămâna Patimilor. Ieri, după prânz. Unul din motive va fi făcut public, celălalt, deocamdată nu.

Parlamentul României, mai precis, Grupul ecumenic de rugăciune, a organizat în Sala Nicolae Iorga a Palatului Parlamentului Concertul Extraordinar de Paște „Hristos a înviat!” pe data de 12 aprilie, începând cu orele 18. Am avut ocazia să audiez într-o sală cu o acustică aparte lucrări corale, muzică simfonică dar și solo-uri. Cântat corala Bărbătească Te Deum Adoramus – un cor de preoți ortodocși din câte mi-am dat seama, deși printre ei este posibil să fie și mireni, Orchestra Pro Musica, Andrei Ioniță – violoncel, și Claudiana Calin Rotaru.

S-a cântat muzică bizantină și simfonică, cu precădere Bach.

Prezentatorul evenimentului a fost Ioan Paicu, cunoscut, în special de la RVS si Speranta Tv care a citat extensiv din Albert Schweitzer. Evident că nu din escatologie și nici din cristologie, ci din scrierile sale referitoare la muzica lui Bach.

Nu pot să nu remarc și eraorea prezentatorului care a spus că Bach semna la finalul operei sale DSG adică, Deo Soli Gloria. Adevărul e că Bach își semna operele. Doar că folosea inițialele SDG, adică Soli Deo Gloria. Aș fi considerat-o o mică scăpare dacă totuși omul nu insista.

Muzica lui Bach are capacitatea de a te transpune într-o altă lume. Una a sunetelor plăcute și a trăirilor intense. Vă recomand, să audiați câteva lucrări de ale sale vis a vis de evenimentele pe care urmează să le celebrăm.

Calitățile unei predici reușite

12 apr.

Spre deosebire de discursul public, predica, și ea o formă de discurs, are cel puțin patru caracteristici care o diferențiază de acesta din urmă. Pe lângă munca de cercetare, da, o predică nu se face pe genunchi*, și de rugăciune este nevoie de o structură clară care să îl ajute pe om să înțeleagă ce vrei să spui dar și tu să te faci înțeles la rândul tău. Două din întrebările fundamentale cu care plec la drum sunt următoarele: a. despre ce vorbește textul și b. cum transpun într-un limbaj inteligibil ideile de acolo.

O altă întrebare la care aș vrea să medităm împreună este: ce alegem întâi: tema sau textul?

În ceea ce mă privește pornesc adesea de la text. Sunt alții care pornesc invers. Nu este greșit nici așa atâta timp cât nu îngrămădești / forțezi textele astfel încât să se potrivească ideilor. În cazul în care mergi pe text, riscul acesta este adesea evitat.

Și totuși, care sunt acele patru caracteristici despre care vorbeam?

1. Veridicitate.

2. Claritate

3. Autoritate

4. Autenticitate

Pentru cei care doresc informații despre cele patru caracteristici amintite expuse într-un mod mai elaborat le recomand acest articol.

________

* predica făcută pe genunchi = în fugă. Termenul este împrumutat din industria media. Un articol, machetă, prezentare făcută pe genunchi semnifică o muncă făcută la repezeală.

True grit – filmul

2 apr.

True grit este încă un film al fraților Coen, Ethan și Joel. Ei și-au pus amprenta în film în calitate de regizori și scenariști. Ei au mai regizat și scris scenarii și pentru No country for Old Men, A Serious Man, Burn after reading, majoritatea drame. Nici True grit nu se îndepărtează prea mult de genul amintit, iar amprenta celor doi se face ușro simțită dacă ați interacționat în trecut cu filmele celor doi.

Am fost plăcut surprins să găsesc / aud în coloana sonoră melodii precum Leaning on the everlasting arms (la început și la sfârșit), Hold to God”s unchanging hand, What a friend we have in Jesus.

Filmul tratează o temă povestită și repovestită de mai toate filmele western: un ticălos ucide un om, iar o întreagă comunitate așteaptă ca acesta să pice singur în mâna autorităților. Fata de paisprezece ani a celui ucis pornește pe urmele criminalului cu un vânător de recompense, iar ulterior i se mai adaugă încă unul. Dacă cei doi sunt mânați de recompensă, fata este motivată de dorința de răzbunare și de a face lumea un loc mai bun. Dacă reușește sau nu, vă las pe voi să decideți.

Filmul începe cu un citat din Proverbe și este, pentru mine, o ilustrare a imaginii din Vechiul Testament a situației în care un om este ucis, iar cei din familie pornesc pe urmele criminalului. Frații Coen reușesc să exploateze foarte inteligent subiectul, mai ales că filmul abundă de aluzii religioase: „nimic nu este gratis, cu excepția harului”, „creatorul tuturor lucrurilor veghează asupra mea”, „mă simt precum Ezechiel în valea oaselor”, „răzbunarea este a Mea, zice Domnul” și nu mai amintesc coloana sonoră.

Pe scurt, filmul ne introduce în atmosfera unor vremuri de mult trecute.

Cei care vor căuta un film religios aici, nu vor găsi așa ceva. Aluzii da, teme majore în sensul în care îl înțelegem azi, mai puține. Cu speranța că v-am deschis curiozitatea, sper că vă veți face curaj să vedeți filmul.

%d blogeri au apreciat: