Arhiva | iulie, 2011

Baptiștii, o identitate în devenire

15 iul.

Baptiștii, o identitate în devenire este cea mai recentă carte a Prof. Univ. Dr.  Otniel Ioan Bunaciu, Președintele Cultului Creștin Baptist din România și Decanul Facultății de Teologie Baptistă din București, Universitatea din București. Cartea prezintă, pe parcursul celor 14 capitole elemente specifice ale identității baptiste din România. De exemplu, autorul pledează pentru afirmarea principiilor și a identității baptiste într-un mod lipsit de echivoc și ambiguitate.

Consider că trebuie şi se pot face paşi înainte spre îmbunătăţirea relaţiilor interconfesionale, dar nu prin renunţarea la identitate, ci prin afirmarea acelor aspecte care creează sentimentul de comfort şi continuitate în care putem să acceptăm persoana care se închină aceluiaşi Dumnezeu, dar într-un mod specific confesiunii sale. Neafirmarea propriilor convingeri, atitudine atât de la modă astăzi, nu poate să ducă decât la o necunoaştere a propriilor rădăcini şi implicit la o criză de identitate. Folosirea ambiguităţii în exprimare cu scopul de a împăca toate părţile nu este nici ea satisfăcătoare deoarece ridică o seamă de întrebări cu privire la propria identitate pe care le lasă în final neadresate.

Spor la lectură.

Reclame

Avantajele pastorului bivocational

14 iul.

Slujba de pastor bivocational incepe sa prinda contur si in România din ce în ce mai mult. Pastorii trăiesc literalmente între două lumi având astfel oportunitatea de a întâlni oameni pe care nu ar fi avut posibilitatea să-i întâlnească dacă ar fi doar pastori cu normă întreagă. Ca unul care și-a început lucrarea în acest mod și consideră că aceasta este o alternativă viabilă pentru biserica contemporană, pot spune că am numeroase exemple de întâlniri și mărturisiri pe care nu le-aș fi putut avea în alte circumstanțe. Un singur exemplu este suficient: în urmă cu câțiva ani pregăteam conferințe pe teme de comunicare și discursuri publice într-o agenție de publicitate. La una din aceste conferințe sala era plină de oameni din middle management dornici să învețe să creeze strategii eficiente de comunicare. Înainte de a începe prezentarea, cel care făcea oficiile m-a descris ca fiind pastor baptist. Ei bine, de la acest punct le-am povestit circa cinci minute ce cred baptiștii și mai ales în cine cred. Știu, nu s-a pocăit nimeni la acea întâlnire, nici măcar nu am făcut chemare cu ridicare de mână la final, dar am plecat cu sentimentul că oportunitatea de a aminti oamenilor despre Dumnezeu nu este rezervată exclusiv întâlnirilor de la biserică între orele 10-12 și 18-20.

Cunosc, de asemenea, suficienți pastori care imediat după 1989 au continuat să lucreze în diferite locuri și să facă în același timp lucrarea pastorală. În aceste cazuri echipa cu care lucrezi are o importanță majoră. Atunci când fiecare își știe rolul și își face cu credincioșie treaba, nu sunt motive pentru care lucrarea nu poate merge înainte.

Dezavantaje? Da, sunt și acestea destule. Printre ele cele mai mari dezavantaje este lipsa suficientă a timpului. Tot timpul am sentimentul că aș mai fi putut face ceva în plus. De asemenea, dacă nu ai o soție, respectiv o familie înțelegătoare munca aceasta nu este pentru tine. În final vreau să spun că nu cred că toți suntem chemați să fim bivocaționali la fel cum nu toți suntem chemați să fim full time implicați. Și asta nu este deloc rău.

Apocalipsa 21. Citită altfel.

13 iul.

Citită cu ochii unui critic textual, Apocalipsa 21 oferă suficiente motive pentru a fi disecat. Citită cu ochii unui hermeneut poate oferi în aceeași măsură mult material de studiu. Citită prin ochii unui biblist contemporan (aka, NT Wright) textul oferă suport pentru teoria sa referitoare la o nouă interpretare a locului unde oamenii vor trăi după cea de-a doua venire. Citită prin ochii unui profan, Apocalipsa 21, pare un text straniu, bizar din care nu se înțelege mare lucru.

Cuvintele acestui text au fost ultimile cuvinte auzite de un om care se afla pe patul de moarte. GM a fost un om care a suferit cumplit datorită unui cancer esofagian care l-a adus în imposibilitatea nu doar de a putea simți gustul mâncării, ci chiar de a se hrăni. Apropo, câți dintre voi ați fost ultima dată recunoscători pentru că puteți simți gustul unei piersici, al unei înghețate, al unei ciocolate  sau al unui aliment care vă place? În ultimile zile ale vieții sale a decis să se împace cu Dumnezeu și să își ceară iertare pentru viața risipită în van. Ne-am rugat împreună, am povestit câteceva (am povestit este impropriu, pentru că, de fapt, el nu mai putea vorbi) și apoi i-am spus că atunci când durerea se acutizează să încerce să citească două texte care au o rezonanță aparte pentru mine cel puțin. Unul din ele este Apocalipsa 21.

Alaltăieri, GM a închis ochii. Dar nu oricum, ci ascultând cum soția sa îi citea cuvintele din Apocalipsa 21. Vă invit să citiți acest text cu ochii unuia care se pregătește de plecare. Citită prin ochii unui muribund textul are cu totul alte conotații. Așa-i că sună altfel?

Apocalipsa 21:1
Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era.
Apocalipsa 21:2
Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.
Apocalipsa 21:3
Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.
Apocalipsa 21:4
El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”
Apocalipsa 21:5
Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate.”
Apocalipsa 21:6
Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.
Apocalipsa 21:7
Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.
Apocalipsa 21:8
Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”
Apocalipsa 21:9
Apoi unul din cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit şi a vorbit cu mine, şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!”
Apocalipsa 21:10
Şi m-a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu,
Apocalipsa 21:11
având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră preascumpă, ca o piatră de jasp, străvezie ca cristalul.
Apocalipsa 21:12
Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi, şi, la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.
Apocalipsa 21:13
Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi, şi spre apus, trei porţi.
Apocalipsa 21:14
Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
Apocalipsa 21:15
Îngerul care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei.
Apocalipsa 21:16
Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înălţimea erau deopotrivă.
Apocalipsa 21:17
I-a măsurat şi zidul, şi a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.
Apocalipsa 21:18
Zidul era zidit de jasp, şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată.
Apocalipsa 21:19
Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de jasp; a doua, de safir; a treia, de calcedonie; a patra, de smarald;
Apocalipsa 21:20
a cincea, de sardonix; a şasea, de sardiu; a şaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de crisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.
Apocalipsa 21:21
Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie.
Apocalipsa 21:22
În cetate n-am văzut niciun Templu; pentru că Domnul Dumnezeul cel Atotputernic ca şi Mielul sunt Templul ei.
Apocalipsa 21:23
Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul.
Apocalipsa 21:24
Neamurile vor umbla în lumina ei, şi împăraţii pământului îşi vor aduce slava şi cinstea lor în ea.
Apocalipsa 21:25
Porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte.
Apocalipsa 21:26
În ea vor aduce slava şi cinstea neamurilor.
Apocalipsa 21:27
Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului.

Textul biblic este preluat de AICI

Teologie, arheologie, adevăruri

12 iul.

Istoria lui David și Goliat pare să fie confirmată de câteva descoperiri arheologice recente. Iată un material pe această tema AICI. Sunt convins că articolul poate fi găsit și pentru cititorii în engleză pe undeva, dar nu am acum timp să caut.

Arheologii din sudul Israelului au făcut o „descoperire majoră”, care pune într-o lumină diferită Biblia, scrie Fox News. Este vorba despre o metropolă veche de 3.000 de ani, locuită de filisteni, portretizaţi în Biblie drept cei mai aprigi duşmani ai evreilor. Printre aceştia, se număra şi uriaşul Goliat, învins de regele David după ce a fost pus la pământ cu ajutorul unei praştii.

 

Ce nu am înțeles din articol este modul în care Biblia este pusă într-o lumină diferită.

%d blogeri au apreciat asta: